-

CABINET PRIVAT Dr. Isac Eduard: Consultatia gratuita la prezentarea cu bilet de trimitere !
Buzau, Blvd. Unirii, Bl. B2.
TELEFON

sâmbătă, 20 martie 2010

GESTALT TERAPIA




      Gestalt terapia face parte din grupul psihoterapiilor experientiale, de tip umanist. Acestea au la baza filozofia existentialista preocupata de trairea si devenirea fiintei umane. Demersul experiential reprezinta o valorificare a disponibilitatilor fiintei umane,o realizeaza a universalitatii sale si are drept obiectiv contracararea alienarii.
         Scopul pshioterapiei il reprezinta constientizarea maximala a propriului eu sau atingerea unui nivel superior de constiinta,prin care omul sa devina constient de  semnificatia lumii sale interne si  externe si in acelasi timp-capabil sa o construiasca.
            Gestalt-teoria sau psihologia formei a fost elaborata in Germania, in secolul al XIX-lea, sub impulsul lui Wertheimer, al lui Kohler si al lui Koffka. In realitate “Gestalt-ul” este mult mai complex decat teoria formei, ceva ce nici un cuvant nu-l traduce exact in nici o limba. In limba germana verbul gestalten inseamna “a pune in forma, a da o structura cu sens”. Rezultatul numit Gestalt este o forma structurala, completa, care pentru noi capata sens.
Gestalt–teoria  are la baza legile perceptiei: astfel o totalitate(ex.figura umana)nu poate fi redusa la suma stimulilor perceputi.Apa este alceva decat  combinatia de oxigen si  hidrogen,o simfonie este alceva decat o succesiune de note muzicale.Constatam astfel ca  intregul este diferit de suma partilor sale.
O parte ce apartine unui intreg este altceva decat aceeasi parte izolata sau inclusa in alt intreg, intrucat dobandeste proprietatile specifice in functie de locul si de functia sa in fiecare dintre ele. Pentru a intelege un comportament sau o situatie este important nu numai sa le analizam, ci mai ales sa avem o viziune sintetica asupra lor, sa le percepem intr-un ansamblu mai vast al contextului global, sa avem o privire nu doar punctuala, ci una mai larga: contextul este adesea mai semnificativ decat textul.
Gestalt terapia este o terapie fenomenologic-existentiala fondata de Fritz si Laura Perls prin anii ’40. Ii invata pe terapeuti si pacienti metoda fenomenologica a starii de awarness (prezenta, atentie extinsa, constiinta extinsa), in care a percepe, a simti si a actiona sunt distincte de a interpreta si a te eschiva in atitudini preexistente. Explicatiile si interpretarile sunt considerate mai putin valide decat ceea ce este perceput si simtit direct. In gestalt  terapie ;pacientul si terapeutul dialogheaza ,adica isi comunica fiecare  perspectiva lui feneologica. Diferentele  dintre perspective- devin tinta experimentarii  si a dialogului continuu.  Scopul pentru clienti este de a deveni constienti  pentru ceea ce fac,de cum fac un anumit lucru,de cum se pot schimba si totodata de a invata sa se accepte si sa se valorizeze pe ei insisi.[1]
Gestalt-terapia se axeaza mult mai mult pe proces (ce se intampla) decat pe continut(ce sa discutat). Accentul se pune mai degraba ce s-a facut ,gandit si simtit intr-un anumit  moment decat pe ceea ce a fost , ar fi putut  sa fie sau ar fi trebuit sa fie.
            In Gestalt terapie pacientul invata sa-si foloseasca la maxim simturile interne si externe pentru a deveni responsabil de sine si pentru a se autosustine. Gestalt terapia ajuta pacientul sa regaseasca cheia propriei stari/conditii/dispozitii si sa fie prezent in procesul de constientizare.
            Gestalt terapia urmareste sa inteleaga situatia prin intermediul prezentei active, vindecatoare a terapeutului si a clientului intr-o relatie bazata pa un contact autentic. In Gestalt terapie se foloseste in mod activ experienta imediata a pacientului.

      CONCEPTE de BAZA[2]

Perspectiva fenomenologica
Fenomelogia este disciplina care ii ajuta pe oameni sa se dezbare de modul lor obijnuit de a gandi,astfel incat sa poata face diferenta intre ceea ce este  perceput si simtit de fapt in situatia curenta si  ceea ce reprezinta un reziduu din trecut (Idhe,1977). O exlporare gestaltista respecta, utilizeaza si clarifica perceptia “naiva”, imediata, “nealterata de invatare”. Scopul explorarii fenomenologice din Gestalt este starea de awarness( constiinta extinsa, atentie extinsa, prezenta de aici si acum) sau obtinerea unei intelegeri immediate profunde (insight). In Gestalt terapie insight-ul reprezinta intelegerea clara a structurii situatiei studiate.
Starea de prezenta sau atentie extinsa (awarness)fara o explorare sistematica nu este suficienta, de obicei, pentru a dezvolta intelegerea profunda a insight-ului. De aceea, Gestalt terapia foloseste atentia focalizata si experimentarea pentru a ajunge la intelegerea profunda (insight). Fenomenologul nu studiaza numai constientizarea personala ci si procesul constientizarii in sine. Pacientul devine constient  de constientizare.

Teoria campului

Viziunea stiintifica asupra lumii care sta la baza perspectivei fenomenologice gestaltiste este teoria campului. Teoria campului este o metoda de explorare care descrie campul global din care face parte evenimentul in momentul prezent, mai curand decat sa analizeze evenimentul in termenii categoriei din care acesta face parte prin natura sa sau pornind de la o secventa neliniara, istorica de tip cauza-efect. Campul este un intreg in care partile se afla in relatii nemijlocite si reactioneaza una fata de cealalta si nici o componenta nu ramane neinfluentata de ceea ce se intampla intr-o alta zona a campului . “Campul” inlocuieste notiunea de particule izolate, separate. Persoana aflata in contextul sau de viata constituie un camp. In teoria campului nicio actiune nu este izolata; terapeutii lucreaza aici si acum si sunt atenti la modul in care ceea ce se afla aici si acum este afectat de ramasite din trecut, cum ar fi postura corpolara, obiceiurile sau credintele. Campul fenomenologic este definit de observator si capata sens numai atuncicand este cunoscut cadrul de referinta al observatorului. Abordarile din perspectiva campului sunt mai mult descriptive decat interpretative, speulative sau clasificatorii. Accentul cade pe observarea, descrierea si explicarea structurii exacte a ceea ce este studiat. Datele inaccesibile observabile observatiei directe a terapeutului sunt studiate prin focalizare fenomenologica, experimentare, prin ceea ce raporteaza participantii si prin dialog.

Perspectiva existentialista

Existentialismul se bazeaza pe metoda fenomenologica. Fenomenologii existentialisti se focalizeaza pe existenta umana pe relatiile cu celalalt, bucurii si suferinte, asa cum sunt ele traite direct. Gestalt terapia ofera un mod de a fi autentic, plin de sens si responsabil fata de noi insine. Devenind constienti, prezenti, devenim capabili sa alegem si/sau sa ne organizam propria existenta intr-o maniera plina de sens. Viziunea existentiala arata ca oamenii se reconstruiesc si se descopera pe ei insisi fara incetare. Nu exista o esenta a naturii umane care sa poata fi descoperita “odata pentru totdeauna”. Intotdeauna exista  orizonturi noi, probleme noi si oportunitati noi.

Dialogul 
Relatia dintre terepeut si client este cel mai important aspect al psihoterapiei.Dialogul existential este o parte importanta din metodologia gestalt terapiei si e o manifestare a perspectivei existentiale asupra relatiilor.
Relatiile se dezvolta prin contact.Oamenii cresc si isi formeaza identitatile prin contact.Contactul este experimentarea frontierei dintre “eu”si “non-eu”.Este experienta interactiuni cu non-eul,mentinand totodata o identitate  de sine separata de non-eu.Persoana (eu) are sens doar in relatie cu ceilalti,in dialogul Eu-Tu sau in contactul manipulativ Eu-Obiect.
Gestalt-terapeutii prefera sa experimenteze impreuna cu pacientul in cadrul dialogului decat sa utilizeze manipularea (“Eu-Obiect”).
Gestalt-terapia ii ajuta pe clienti sa-si dezvolte propriul suport necesar pentru contactul dorit sau retragere.Suportul se refera la orice face posibil la orice face posibil contactul sau retragerea:energie,supoet corporal,respiratie,informatie,grija fata de celalalt,limbaj.Suportul mobilizeaza resursele pentru contact sau retragere.
Gestalt-terapeutul lucreaza angajandu-se in dialog,mai degraba decat manipuland pacientul catre un anumit obiectiv terapeutic.Un astfel de contact se realizeaza prin ingrijire directa (neocolita,sincera), caldura,acceptare si  auto-responsabilizare.Dialogul se bazeaza  pe experimentarea celuilalt asa cum este el/ea de fapt si pe manifestarea autentica a propiei fiinte,prin impartasirea starii de prezenta totalt propusa de metoda fenomenologica.Dialogul gestaltist este un produs al autenticitatii si al responsabilitatii.
Relatia terapeutica in Gestalt-terapie este un produs al autenticitatii si al responsabilitatii.
1.Continerea:Aceasta se refera la a ne plasa pe noi insine cat mai deplin posibil in experienta celuilalt fara a judeca,analiza sau interprete, pastrandu-ne totodata sentimentul propriei prezente autonome, separate.
2.Prezenta:Gestalt-terapeutul se exprima fata de pacient.In mod regulat,judicios si cu discernamant,el exprima observatii,preferinte, sentimente personale si ganduri.Terapeutul isi impartaseste perspectiva, modeland relatarea fenomenologica,ceea ce il ajuta pe pacient sa invete sa  aiba incredere si sa foloseasca experienta imediata pentru a creste starea de prezenta/atentie extinsa.
3.Angajarea in dialog.Contactul inseamna mai mult decat ceea ce doi oameni fac unul fata de celalalt. Contactul e ceva care se intampla intre oameni,ceva ce  apare prin interactionarea lor. Gestalt-terapeutul  se dedica acestui proces interpersonal. Acesta inseamna mai degraba    a permite contactului sa se intample , decat a manipula , a face contactul  si a controla  rezultatele.
4. Dialogul este trait. Dialogul este mai curand ceva facut decat ceva despre care se discuta. Termenul “trait”  se refera  la iminenta actiunii si la emotia care  se preceda. Dialogul se poate realiza  prin dans,cantec,cuvinte sau prin orice  alta modalitate prin care se  exprima si se dinamiteaza schimbul de energie dintre participanti. Totusi ,interactiunea  este limitata de etica,de gradul de  adecvare ,de sarcina terapeutica, etc.


            TEORIA PERSONALITATII
Interdependenta ecologica: campul organism-mediu
            O persoana exista prin diferentierea de ceilalti si prin intrarea in contact cu ceilalti. Acestea sunt doua functii ale unei frontiere. Autoreglarea eficienta presupune un contact in care persoana este constienta de elementele noi din mediu care pot fi hranitoare sau toxice. Ceea ce este hranitor este asimilat iar restul este respins. Acest tip de contact diferentiat duce inevitabil la crestere.

Metabolismul mental
            In Gestalt trapie termenul de metabolism este folosit ca metafora pentru functionarea psihica. Oamenii cresc muscand o bucata de marime potrivita( fie ca este vorba despre mancare, idei sau relatii), mestecand( reflectand) si vazand daca este toxica sau hranitoare, respingand-o sau asimiland-o. Pentru aceasta este nevoie ca oamenii sa doreasca sa se increada in propriul gust si propria judecata.

Reglarea frontierei
            Frontiera dintre eu si mediu trebuie sa fie mentinuta permeabila pentru a permite schimburile, dar in aceleasi timp trebuie sa ramana solida pentrua permite autonomia. Trebuie diferentiat in functie de nevoile dominante si ceea ce este hranitor. La modul ideal, nevoia cea mai urgenta energizeaza organismul pana in momentul in care este satisfacuta sau pana cand este inlocuita de o nevoie mai vitala. Viata presupune o succesiune de nevoi satisfacute sau nesatisfacute, atingerea echilibrului si deplasarea catre urmatorului moment si catre o noua nevoie.

Perturbarile frontierei de contact
            Cand frontiera dintre mine si celalalt devine naclara, nu mai exista sau este rigida, apare o tulburare a discriminarii dintre self si celalalt, o perturbare a contactului si a starii de prezenta ( awarness). Frontiera-contact se pierde in modalitati opuse in confluenta si izolare . In confluenta( fuziune), separarea dintre eu si ceilalti este atat de neclara incat frontiera dispare. In izolare frontiera devine atat de impermeabila incat se pierde legatura.
            Retroflexia este o scindare in interiorul propriei persoane, o rezistenta a propriei persoane la propria persoana. Propria persoana este inlocuita cu mediul, facand propriei persoane ceea ce doreste sa faca altcuiva sau facandu-si siesi ceva ce-si doreste sa faca altcineva pentru sine. Acest mecanism duce la izolare. Introspectia este o forma de retroflexie care poate fi patologica sau sanatoasa.
            Prin introiectie se absorb si se asimileaza fara discriminare elemente straine, care nu apartin persoanei respective. “Inghitirea” fara a mesteca duce la formarea unei personalitati de tip “ca si cum” si a unui caracter rigid. Valorile si comportamentele introiectate se impum self-ului.
            Proiectia este confuzia dintre propria persoana si ceilalti ce provine din atribuirea lumii externe a ceva ce apartine de fapt propriei persoane.
            Deflectia este evitarea contactului sau a starii de prezenta prin deturnare, ca atunci cand cineva este politicos in loc sa fie direct. Deflexia se poate realiza prin neexprimarea directa sau prin a evitamsa primesti. In ultimul caz, persoana simte ca nimic nu o “atinge”; in primul caz, persoana este deseori ineficienta si se simte rusinata pentru ca nu a putut obtine ce dorea.

Autoreglarea organismului
            Reglarea umana are diferite grade: reglarea organismului bazata pe o constientizare destul de clara a ceea ce este si reglarea prin trebuie. Acest lucru se aplica reglarii intrapsihice, reglarii relatiilor interpersonale si reglarii grupurilor sociale. “Exista doar un singur lucru care trebuie sa controleze: situatia; daca intelegi situatia in care te afli si o lasi sa-ti controleze actiunile, atunci inveti sa te descurci in iata.”( Perls). In autoreglarea organismului, alegerea si invatarea se desfasoara in maniera holistica, cu integrarea fireasca a corpului si a mintii, a ideilor si sentimentelor, a spontaneitatii si deliberarii. In reglarea bazata pe “trebuie sa” domina aspectul cognitiv si nu se tine cont de ceea ce este simtit, de holism. Majoritatea tranzactiilor au loc automat, in maniera uzuala, fara o deplina constientizare a acestora. Pentru autoreglarea organismului este nevoie ca modalitatile automate se devina constiente pe deplin atunci cand este nevoie.

Awarness
            Starea de prezenta si dialogul sunt doua dintre cele mai importante instrumente in Gestalt terapie. Starea de prezenta totala este procesul prin care ne aflam in contact cu cele mai importante evenimente din campul individ/mediu cu sustinere senzoriomatorie, emotionala, cognitiva si energetica si se bazeaza si este mobilizata de nevoia dominanta a organismului din momentul prezent. Implica nu numai autocunoasterea, dar si cunoasterea situatiei actuale si a modului in care propria persoana fiinteaza in aceasta situatie. Starea de prezenta incarcata de sens este cea a unui self care se afla in lume, aflat in dialog cu lumea, fiind constient de Celalalt- deci nu este o introspectie, o orientare in interior. stArea de prezenta este insotita de posesie, adica procesul de a-ti cunoaste capacitatile de control, de alegere si de asumare a responsabilitatii pentru propriul comportament si pentru propriile sentimente. Fara acest lucru, individul poate fi atent la experienta si la spatiul vital, dar nu si la forta pe care o are sau nu. Prezenta este cognitiva, senzoriala si afectiva. Persoana care este prezenta stie ce face, cum face, stie ca are alternative si ca alege sa fie asa cum este.Actul prezentei se desfasoara intotdeauna aici si acum,desi  continutul prezentei poate fi indepartat.Respingerea sinelui este o perturbare a starii de prezenta pentru ca reprezinta negarea a ceea ce esta individul.Respingerea sinelui este in acelasi timp o confuzie “cine sunt”si deziluzie,sau o atitudine de tipul”am ghinion”in care individul se simte deasu[ra a ceea ce este perceput in aparenta.

Responsabilitatea
Oamenii sunt responsabili(capabili sa dea un raspuns);sunt agentii principali in determinarea propriului comportamenr.Cand oamenii confunda responsabilitatea cu invinovatirea si cu “trebuie”,apare manipularea si presiunea asupra propriei persoane;se “staduiesc”,nu sunt spontani si nu integreaza toate aspectele propriei personalitati.
Gestalt-terapeutii cred in importanta unei diferentieri clare intre ceea ce le este dat.Oamenii sunt responsabili pentru ceea ce aleg sa faca.Oamenii sunt responsabili pentru optiunile morale.

Varietatea conceptelor
Teoria personalitatii din perspectiva Gestalt-terapiei s-a desrrins din experienta clinica.Constructele teoriei propuse de Gestalt-terapie se axeaza mai mult pe teoria campului decat pe fundamentele genetice si sunt mai mult fenomenologice decat conceptuale.
Desi Gestalt-terapia este fenomenologica, se refera si la inconstient, adica la ceea ce nu intra in campul starii de prezenta atunci cand este nevoie. In Gestalt terapie, a fi prezent inseamna a fi conectat, iar a fi absent inseamna a fi deconectat. Absenta poate fi explicata printr-o multitudine de fenomene, printre care a invata la ce sa te astepti, reprimare, setare cognitiva, caracter si stil.

Teoria schimbarii din perspectiva Gestalt terapiei

Copiii “inghit” nediferentiat( introiecteaza) idei si comportamente. Acest lucru duce la o moralitate impusa mai degraba decat la o moralitate compatibila organismic. Rezultatul este ca indivizii se simt vinovati atunci cand se comporta asa cum le dicteaza propriile dorinte opuse cu acele”trebuie” introiectate. Schimbarea nu are loc printr-o “incercare coercitiva a individului sau a altei persoane de a-l schimba”, ci se intampla atunci cand individul isi dedica timpul si eforturile pentru a fi “ceea ce este”, “pentru a fiinta deplin in pozitia sa actuala”. Cand terapeutul respinge rolul de agent al schimbarii, devine posibila schimbarea potrivita. Starea de prezenta (care include posesia, alegerea si responsabilitatea) si contactul determina schimbarea spontana si fireasca. Prin constientizarea acceptarii de sine si a dreptului de a exista asa cum esti, devine posibila cresterea. Interventia fortata intarzie acest proces. Gestalt terapeutii considera ca oamenii au tendinta innascuta spre insanatosire. Natura are aceasta tendinta, iar omul face parte din natura.

Diferentierea campului: polaritati si dihotomii

Gandirea dihotomica se opune autoreglarii organismului. Gandirea dihotomica tinde sa fie intoleranta in ceea ce priveste diversitatea indivizilor,si sa ofere adevaruri paradoxale despre individul unic.
Autoreglarea organismica duce la integrarea partolor intr-un intreg care le cuprinde.Campul este deseori descompus in polaritati:parti opuse care se completeaza sau se explica reciproc.Polii pozitivi si negativi ai unui camp electric reprezinta un exemplu tipic pentru aceasta diferentiere din perspectiva teoriei campului.Prin aceasta abordare polara a campului,diferentele sunt acceptate si integrate.Lipsa integrarii naturale duce la aparitia unor clivajede tipul:corp-minte,self-exterior,infantil-matur,biologic-cultural,constient-inconstient.[3]

Definirea sanatatii I:Gestalt-ul bun ca polaritate
Gestalt-ul bun se refera la campul perceptiv organizat cu claritate intr-o forma buna.O figugura bine formata se distinge cu claritate pe un fundal mai amplu si mai putin diferentiat.Relatia dintre ceea ce apare in prim plan(figura)si context (fundal)este semnificatia este clara.
In starea de sanatate,figura se schimba in functie de necesitati, adica trece la  un alt punct de focalizare atunci cand nevoia a fost satisfacuta sau inlocuita de una mai urgenta.Nu se schimba atat de rapid incat sa evite satisfacerea(asa cum se intampla in isterie)sau atat de lent incat figurile noi sa nu mai aiba suficient spatiu pentru a prelua comanda organismica.Cand figura si fondul sunt dihotomizate,individul ramane cu o figura fara context sau cu un context nefocalizat. La individul sanatos starea de prezenta (awareness)reproduce cu claritate nevoia dominanta a intregului camp .
In Gesstalt-terapie, conceptul de functionare sanatoasa include  ajustarea creativa. Psihoterapiile care ii ajuta pe pacienti doar sa devina adaptabili creeaza conformist si stereotipie .
 Individul care interactioneaza creativ isi asuma  responsabilitatea pentru echilibrul dintre sine si mediu.
 Individiul si mediul formeaza o polaritate . alegerea nu se face intre individ si societate,ci intre autoreglare organismica si reglare arbitrara.
  Rezistenta  este o componenta  a polaritati care consta  intr-un impuls si in rezistenta la acest impuls.

 Impasul
 Impasul este situatia in care  nu apare ajutorul din exterior,iar pacientul  crede ca nu poate face fata singur .  Acest   lucru se datoreaza  in mare parte  faptului ca energia este scindata intre impuls si rezistenta. Cea mai frecvent folosita metoda de a face fata acestui  conflict este manipularea celorlalti.
 O  persoana care functioneaza conform  autoreglarii organismice isi  asuma responsabilitatea pentru ceea ce face ea pentru sine, pentru ceea ce fac ceilalti pentru ea si pentru ceea ce face ea pentru ceilalti. In Gestalt -terapie  ,pacientii pot depasi impasul pentru ca se  pune accentul  pe contactul afectuos, fara a face munca pacientului ,adica fara a salva sau a infantiliza .


Bibliografie


Dr. Andre Moreau, Viata mea aici si acum – Gestalt-terapia, drumul vietii, Editura Trei, Bucuresti, 2005.

www.gestalt.ro
www.sistempsi.ro


































[1] Dr. Andre Moreau, Viata mea aici si acum – Gestalt-terapia, drumul vietii, Editura Trei, Bucuresti, 2005, pg. 110-113.
[2] http://www.gestalt.ro/
[3] http://www.sistempsi.ro/index.php?page=ce-este-terapia-gestalt

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu