-

CABINET PRIVAT Dr. Isac Eduard: Consultatia gratuita la prezentarea cu bilet de trimitere !
Buzau, Blvd. Unirii, Bl. B2.
TELEFON

joi, 24 martie 2011

criterii de diagnostic DSM

Criteriile de diagnostic pentru Schizofrenie
A Simptome caracteristice două (sau mai multe) dintre următoarele simptome,
fiecare prezent o porţiune semnificativă de timp in cursul unei perioade de
o lună (sau mai puţin, dacă sunt tratate cu succes)
(1) idei delirante,
(2) halucinaţii,
(3) limbaj dezorganizat (de ex., deraieri frecvente sau incoerentă);
(4) comportament catatomc sau flagrant dezorganizat,
(5) simptome negative, adică aplatizare afectivă, alogie sau avohtie.
Notă: Este necesar numai un singur simptom de la criteriul A, dacă ideile
delirante sunt bizare ori halucinaţiile constau dmtr -o voce care comentează
continuu comportamentul sau gandurile persoanei, ori două sau mai multe
voci care conversează intre ele
B Disfunctie socială/profesională. O porţiune semnificativă de timp de la
debutul perturbăm, unul sau mai multe domenii majore de funcţionare,
cum ar fi serviciul, relaţiile mterpersonale ori autoingnjirea, sunt
considerabil sub nivelul atins anterior debutului (sau cand debutul are loc in
copilărie ori in adolescentă, incapacitatea de a atinge nivelul aşteptat de
realizare mterpersonală, şcolară sau profesională)
C Durata Semne continue ale perturbăm persistand timp de cel puţin 6 luni.
Această perioadă de 6 luni trebuie să includă cel puţin o lună (sau mai puţin,
dacă sunt tratate cu succes) de simptome care satisfac criteriul A (adică,
simptome ale fazei active) si poate include perioade de simptome prodromale
sau reziduale in cursul acestor perioade prodromale sau reziduale, semnele
perturbăm se pot manifesta numai prin simptome negative ori două sau mai
multe simptome menţionate la criteriul A , prezente intr-o formă atenuată (de
ex, convingeri stranii, experienţe perceptuale insolite)
D Excluderea tulburăm schizoafective şi a tulburăm afective Tulburarea
schizoafectivă si tulburarea afectivă cu elemente psihotice au fost excluse,
deoarece fie (1) nici un fel de episoade depresive majore, maniacale sau
mixte nu au survenit concomitent cu simptomele fazei active, ori (2) dacă
episoadele au survenit in timpul simptomelor fazei active, durata lor totală
a fost mai scurtă in raport cu durata perioade lor, activă si reziduală
E Excluderea unei substanţe/condiţii medicale generale Perturbarea nu se
datorează efectelor fiziologice directe ale unei substanţe (de ex , un drog de
abuz, un medicament) sau unei condiţii medicale generale
F Relaţia cu o tulburare de dezvoltare pervasivă Dacă există un istoric de
tulburare autistă sau de altă tulburare de dezvoltare pervasivă, diagnosticul
adiţional de schizofrenie este pus, numai dacă idei delirante sau halucinaţii
proeminente sunt, de asemenea, prezente timp de cel puţin o lună (sau mai
puţin, dacă sunt tratate cu succes)
Clasificarea longitudinală a evoluţiei (poate fi aplicată numai după trecerea a
cel puţin 1 an de la debutul iniţial al simptomelor fazei active)
Episodică, cu simptome reziduale interepisodice (episoadele sunt definite
prin reapariţia de simptome psihotice proeminente), de asemenea, de
specificat dacă Cu simptome negative proeminente
Episodică, fără nici un fel de simptome interepisodice
Continuă (simptome psihotice proeminente sunt prezente pe toată durata
perioadei de observaţie), de asemenea, de specificat dacă- Cu simptome
negative proeminente
Episod unic in remisiune parţială, de asemenea, de
specificat dacă Cu simptome negative proeminente
Episod unic in remisiune completă
Alt pattern sau pattern nespecificat
Criteriile de diagnostic pentru 295.30 Tipul Paranoid
Un tip de schizofrenie in care sunt satisfăcute următoarele criterii:
A. Preocupare pentru una sau mai multe idei delirante sau halucinaţii auditive
frecvente.
B. Nici unul dintre următoarele simptome nu este proeminent: limbaj dezorga
nizat, comportament catatonic sau dezorganizat, sau afect plat ori inadecvat
Criteriile de diagnostic pentru 295.10 Tipul Dezorganizat
Un tip de schizofrenie in care sunt satisfăcute următoarele criterii:
A. Oricare dintre următoarele sunt proeminente:
(1) limbaj dezorganizat;
(2) comportament dezorganizat;
(3) afect plat sau inadecvat.
B. Nu sunt satisfăcute criteriile pentru tipul catatonic
Criteriile de diagnostic pentru 295.20 Tipul Catatonic
Un tip de schizofrenie in care tabloul clinic este dominat de cel puţin două
dintre următoarele
(1) imobilitate motorie evidenţiată prin catalepsie (incluzand flexibilitatea
ceroasă) sau stupor,
(2) activitate motorie excesivă (care este evident lipsită de sens si nu este
influenţată de stimuh externi),
(3) negativism extrem (o rezistentă evident nemotivată la toate instru cţiunile
ori menţinerea unei posturi rigide la incercările de a fi mişcat) sau mutism;
(4) bizarerii ale mişcării voluntare evidenţiate prin posturi (asumarea voluntară
a unor posturi inadecvate sau bizare), mişcări stereotipe, mamerisme sau
grimase proeminente,
(5) ecolahe sau ecopraxie
Criteriile de diagnostic pentru 295.90 Tipul Nediferenţiat
Un tip de schizofrenie in care sunt prezente simptome care satisfac criteriul A, dar
nu sunt satisfăcute criteriile pentru tipurile paranoid, dezorganizat sau catatonic.
Criteriile de diagnostic pentru 295.60 Tipul Rezidual
Un tip de schizofrenie in care sunt satisfăcute următoarele criterii
A Absenta ideilor delirante, a halucinaţiilor, limbajului dezorganizat si a
comportamentului catatonic sau flagrant dezorganizat, proeminente
B Există proba continuităţii perturbăm, indicată de prezen ta de simptome
negative ori a două sau mai multe simptome menţionate la criteriul A
pentru schizofrenie, prezente intr -o formă atenuată (de ex, convingeri
bizare, experienţe perceptive insolite)
Criteriile de diagnostic pentru 295.40 Tulburarea
Schizofreniformă
A. Sunt satisfăcute criteriile A, D si E ale schizofreniei.
B. Un episod al tulburării (incluzand fazele prodromală, activă si reziduală) durează
cel puţin o lună, dar mai puţin de 6 luni. (Cand trebuie pus diagnosticul fără
a se aştepta recuperarea, diagnosticul trebuie etichetat ca „provizoriu").
De specificat dacă:
Fără elemente de prognostic bun
Cu elemente de prognostic bun, ca evidenţiat de două (sau mai multe)
dintre următoarele:
(1) debut al simptomelor psihotice proeminente in decurs de 4 săptămani de
la prima modificare notabilă in comportamentul sau funcţionarea uzuală,
(2) confuzie sau perplexitate la apogeul episodului psihotic;
(3) funcţionare socială sau profesională premorbidă bună;
(4) absenţa afectului plat sau obtuz.
Criteriile de diagnostic pentru 295.70 Tulburarea
Schizoafectivă
A. O perioadă neintreruptă de maladie in cursul căreia, la un moment dat
există, fie un episod depresiv major, un episod maniacal, ori un episod mixt,
concomitent cu simptome care satisfac criteriul A pentru schizofrenie.
Notă: Episodul depresiv major trebuie să includă criteriul A1: dispoziţie
depresivă.
B. in cursul aceleiaşi perioade de maladie, au e xistat idei delirante sau haluci
naţii timp de cel puţin 2 săptămani in absenţa unor simptome afective
proeminente.
C Simptomele care satisfac criteriile pentru un episod afectiv sunt prezente o
porţiune substanţială din durata totală a perioadelor activă şi reziduală ale
maladiei.
D. Perturbarea nu se datorează efectelor fiziologice directe ale unei substanţe
(de ex., un drog de abuz, un medicament) ori unei condiţii medicale generale.
De specificat tipul:
Tip bipolar: dacă perturbarea include un episod ma niacal sau mixt (ori un
episod maniacal sau un episod mixt şi episoade depresive majore).
Tip depresiv: dacă perturbarea include numai episoade depresive majore.
Criteriile de diagnostic pentru 297.1 Tulburarea Delirantă
A. Idei delirante nonbizare [adică, implicand situaţii care survin in viaţa reală,
cum ar fi faptul de a fi urmărit(ă), otrăvit(ă), infectat(ă), iubit(ă) de la
distanţă, inşelat(ă) de soţ(ie) sau amant(ă) ori de a avea o maladie] cu o
durată de cel puţin o lună.
B. Criteriul A pentru schizofrenie nu a fost satisfăcut niciodată.
Notă: Halucinaţii tactile şi olfactive pot fi prezente in tulburarea delirantă,
dacă sunt in raport cu tema delirantă.
C. in afara impactului ideii (ideilor) delirante ori a ramificaţiilor sale (lor),
funcţionarea nu este deteriorată semnificativ, iar comportamentul nu este
in mod evident straniu sau bizar.
D. Dacă episoadele afective au survenit concomitent cu ideile delirante, durata
lor totală a fost scurtă in raport cu durata perioadelor delirante.
E. Perturbarea nu se datorează efectelor fiziologice directe ale unei substanţe
(de ex., un drog de abuz, un medicament) ori, ale unei condiţii medicale
generale.
De specificat tipul (următoarele tipuri sunt stabilite pe baza temei delirante
predominante):
Tip erotoman: idei delirante, cum că o altă persoană, de regulă de condiţie
socială mai inaltă se află in relaţii amoroase cu individ ul (a)
Tip de grandoare: idei delirante de valoare, putere, cunoştinţe, identitate,
sau o relaţie specială cu o divinitate sau persoană faimoasă
Tip de gelozie: idei delirante cum că partenera (partenerul) sexual(ă) al
individului (individei) este infidel( ă)
Tip de persecuţie: idei delirante, cum că persoana respectivă (ori cineva de
care persoana este apropiată) este tratat cu răutate intr -un anumit mod
Tip somatic: idei delirante, cum că persoana are un defect fizic sau o
condiţie medicală generală
Tip mixt: idei delirante caracteristice pentru mai mult decat unul dintre
tipurile de mai sus, dar nici una dintre ele nu predomină
Tip nediferenţiat
Criteriile de diagnostic pentru
298.8 Tulburarea Psihotică Scurtă
A Prezenta unuia (sau a mai mul tora) dintre următoarele simptome'
(1) idei delirante,
(2) halucinaţii,
(3) limbaj dezorganizat (de ex , deraieri frecvente sau incoerentă);
(4) comportament flagrant dezorganizat sau catatonic
Notă: A nu se include un simptom dacă acesta este un pattern de răspuns
sancţionat cultural
B Durata unui episod al perturbării este de cel puţin o zi, dar de mai puţin de
o lună, cu eventuala revenire completă ia nivelul premorbid de funcţionare
C Perturbarea nu este explicată mai bine de o tulburare afectivă cu elemente
psihotice, de tulburarea schizoafectiva sau de schizofrenie, si nu se
datorează efectelor fiziologice directe ale unei substanţe (de ex , un drog de
abuz, un medicament) ori ale unei condiţii medicale generale
De specificat dacă
Cu stresor(i) marcant(i) (psihoza rea ctivă scurtă) dacă simptomele survin la
scurt timp după, si evident, ca răspuns la evenimente care, singure sau
impreuna, ar fi marcat stresante pentru aproape oricine, in circumstanţe
similare in cultura persoanei
Fără stresor(i) marcant(i): dacă simptome le psihotice nu survin la scurt timp
după, sau nu sunt, evident, un răspuns la evenimente care, singure sau
impreună, ar fi marcat stresante pentru aproape oricine in circumstanţe
similare in cultura persoanei
Cu debut postpartum dacă debutul survine in decurs de 4 săptămani
Postpartum
Criteriile de diagnostic pentru
297.3 Tulburarea Psihotică Indusă
A. Un delir care apare la un individ in contextul unei relaţii stranse cu o altă
persoană (saupersoane), care are (au) un delir deja existent.
B. Delirul este similar in conţinut cu cel al persoanei care are deja existent
delirul.
C. Perturbarea nu este explicată mai bine de o altă tulburare psihotică (de ex.,
schizofrenia) ori de o tulburare afectivă cu elemente psihotice si nu se
datorează efectelor fiziologice directe ale unei substanţe (de ex., un drog de
abuz, un medicament) ori ale unei condiţii medicale generale.
Criteriile de diagnostic pentru 293.xx Tulburarea Psihotică
datorată ... [Se indică Condiţia Medicală Generală]
A Halucinaţii sau idei delirante proeminente
B Există proba, din istoric, examenul somatic sau datele de laborator, a
faptului că perturbarea este consecinţa fiziologică directă a unei condiţii
medicale generale
C Perturbarea nu este explicată mai bine de altă tulburare mentală
D Perturbarea nu survine exclusiv in cursul unui delinum A se
codifica pe baza simptomului predominant
.81 Cu idei delirante dacă ideile delirante sunt simptomul predominant .82
Cu halucinaţii dacă halucinaţiile sunt simptomul predominant
Notă de codificare Numele condiţiei medicale generale se include pe axa l, de
ex, 293 81 Tulburare psihotică datorată unui neoplasm pulmo nar malign, cu
idei delirante, condiţia medicală generală se codifică, de asemenea, pe axa III
(vezi anexa G pentru coduri)
Notă de codificare Dacă ideile delirante sunt parte a unei demente vasculare,
se indică ideile delirante prin codificarea subtipuiui corespunzător, de ex,
290 42 Dementă vasculară, cu idei delirante
Criteriile de diagnostic pentru Tulburarea Psihotică
indusă de o Substanţă
A Halucinaţii sau idei delirante proeminente Notă: Nu se includ halucinaţiile
cand persoana este co nştientă de faptul că acestea sunt induse de o
substanţă
B Există proba dm istoric, examenul somatic sau datele de laborator, fie a (1),
fie a (2)
(1) simptomele de la criteriul A au apărut in cursul ori in decurs de o lună de
la intoxicaţia sau abstinenta de o substanţă,
(2) uzul unui medicament este etiologic in relaţie cu perturbarea
C Perturbarea nu este explicată mai bine de o tulburare psihotică nemdusă de
o substanţă Proba că simptomele sunt explicate mai bine de o tulburare
psihotică nemdusă de o substanţă poate include următoarele simptomele
preced debutul uzului de o substanţă (de ex, uzul unui medicament),
simptomele persistă o perioadă considerabilă de timp (de ex, aproape o
lună) după incetarea abstinentei acute sau a intoxicaţiei severe, sau sunt
considerabil in exces fată de ceea ce ar fi de aşteptat, dat fund timpul sau
cantitatea de substanţă utilizată ori durata uzului, sau există alte indicii care
sugerează existenta unei tulburări psihotice independente nonmduse de o
substanţă (de ex, un istoric d e episoade recurente nerelationate cu o
substanţă)
D Perturbarea nu survine exclusiv in cursul unui delinum
Notă: Acest diagnostic trebuie pus in locul unui diagnostic de intoxicaţie cu o
substanţă sau al celui de abstinenta de o substanţă, numai cand simp tomele
sunt in exces fată de cele asociate de regulă cu sindromul de intoxicaţie sau de
abstinentă, precum si cand simptomele sunt suficient de severe pentru a
justifica o atenţie clinică separată
A se codifica astfel tulburarea psihotică indusă de (o substanţă specifică)
(2915 alcool, cu idei delirante, 2913 alcool, cu halucinaţii, 29211
amfetamina [sau o substanţă similară cu amfetamina], cu halucinaţii, 292 11
cannabis, cu idei delirante, 292 12 cannabis, cu halucinaţii, 292 11 cocaină,
cu idei delirante, 292 12 cocaină, cu halucinaţii, 292 11 halucinogen, cu idei
delirante, 29212 halucinogen, cu halucinaţii, 29211 mhalant, cu idei
delirante, 292 12 mhalant, cu halucinaţii, 292 11 opiacee, cu ide i delirante,
292 12 opiacee, cu halucinaţii, 292 11 phencyclidmă [ori o substanţă similară
phencyclidmei], cu idei delirante, 292 12 phencyclidmă [ori o substanţă
similară phencyclidmei], cu halucinaţii, 29211 sedative, hipnotice sau
anxiolitice, cu idei delirante, 292 12 sedative, hipnotice sau anxiolitice, cu
halucinaţii, 29211 altă substanţă [sau o substanţă necunoscută], cu idei
delirante, 292 12 altă substanţă [sau o substanţă necunoscută, cu
halucinaţii)
De specificat dacă (vezi tabloul de la pag 193 pentru aplicabilitatea la fiecare
substanţă
Cu debut in cursul intoxicaţiei dacă sunt satisfăcute criteriile pentru
intoxicaţia cu o substanţă, iar simptomele apar in cursul sindromului de
intoxicaţie
Cu debut in cursul abstinentei dacă sunt satisfăcut e criteriile pentru
abstinenta de o substanţă, iar simptomele apar in cursul sau scurt timp după
un sindrom de abstinentă
298.9 Tulburarea Psihotică Fără Altă Specificaţie
Această categorie include simptomatologia psihotică (de ex, idei delirante,
halucinaţii, limba] dezorganizat, comportament catatonic sau flagrant dezorganizat)
despre care nu există informaţii suficiente pentru a pune un diagnostic specific sau
despre care există informaţii contradictorii, ori tulburările cu simptome psihotice
care nu satisfac criteriile pentru nici o tulburare psihohcă specifică
Exemplele includ
1 Psihoza postpartum care nu satisface criteriile pentru tulburarea afectivă cu
elemente psihotice, tulburarea psihotică scurtă, tulburarea psihotică datorată
unei condiţii medicale generale sau tulburarea psihotică indura de o substanţă,
2 Simptomele psihotice care durează de mai puţin de o luna dar care nu s -au
remis, incă, astfel că nu sunt satisfăcute cntenile pentru tulburarea psihotică scurtă,
3 Halucinaţii auditive persistente i n absenta oricăror alte elemente,
4 Idei delirante nonbizare persistente cu perioade de suprapunere de episoade
depresive, care au fost prezente o perioadă substanţiala din durata perturbăm
delirante,
5 Situaţiile in care clinicianul a conchis ca tulburarea ps ihoti^a este prezentă, dar
este incapabil să precizeze dacă este primară, datorată unei Condiţii medicale
generale ori indusă de o substanţa

Tulburările de personalitate din grupa A

Criteriile de diagnostic pentru
301.0 Tulburarea de Personalitate Paranoidă
A. O neincredere si suspiciozitate perva sivă faţă de alţii, astfel că intenţiile
acestora sunt interpretate ca răuvoitoare, incepand precoce in perioada
adultă şi prezente intr -o varietate de contexte, după cum este indicat de
patru (sau mai multe) dintre următoarele:
(1) suspectează, fără o bază suficientă, că alţii il (o) exploatează, prejudi
ciază sau inşeală;
(2) este preocupat (ă) de dubii nejustificate referitoare la loialitatea sau
corectitudinea amicilor sau asociaţilor;
(3) refuză să aibă incredere in alţii din cauza fricii nejustificate că informa
ţiile vor fi utilizate maliţios contra sa;
(4) citeşte intenţii degradante sau ameninţătoare in remarci sau evenimente
benigne;
(5) poartă pica tot timpul, adică este implacabil (ă) faţă de insulte, injurii sau
ofense;
(6) percepe atacuri la persoană sau la reputaţia sa, care nu sunt evidente
altora si este prompt (ă) in a acţiona coleros sau in a contraataca;
(7) are suspiciuni recurente, fără nici o justificare, referitoare la fidelitatea
soţiei (soţului) ori partenerei (partenerului) sexual (e).
B. Nu survine exclusiv in cursul schizofreniei, al unei tulburări afective cu ele
mente psihotice ori al altei tulburări psihotice şi nu se datorează efectelor
fiziologice directe ale unei condiţii medicale generale.
Notă: Dacă criteriile sunt satisfăcute anterior debutului schiz ofreniei, se adaugă
„premorbid", de ex., „Tulburare de personalitate paranoidă (premorbid)".
Criteriile de diagnostic pentru
301.20 Tulburarea de Personalitate Schizoidă
A. Un pattern pervasiv de detaşare de relaţiile sociale şi o gamă restransă de
exprimare a emoţiilor in situaţii interpersonale, incepand precoce in
perioada adultă şi prezente intr-o varietate de contexte, după cum este
indicat de patru (sau mai multe) dintre următoarele:
(1) nici nu doreşte şi nici nu se bucură de relaţii stranse, inclusiv de faptul de
a fi membru al unei familii;
(2) alege aproape intotdeauna activităţi solitar e;
(3) are puţin sau nu are nici un interes in a avea experienţe sexuale cu altă
persoană;
(4) ii plac puţine ori nu-i plac nici un fel de activităţi;
(5) lipsa amicilor sau confidenţilor apropiaţi, alţii decat rude de gradul I;
(6) pare a fi indiferent la criticile sau l audele altora;
(7) prezintă răceală emoţională, detaşare sau afectivitate plată.
B. Nu survine exclusiv in cursul schizofreniei, al unei tulburări afective cu ele
mente psihotice, al altei tulburări psihotice ori al unei tulburări de
dezvoltare pervasivă şi nu se datorează efectelor fiziologice directe ale unei
condiţii medicale generale.
Notă: Dacă criteriile sunt satisfăcute anterior debutului schizofreniei, se adaugă
„premorbid", de exemplu, „Tulburare de personalitate schizoidă (premorbid)".
Criteriile de diagnostic pentru
301.22 Tulburarea de Personalitate Schizotipală
A. Un pattern pervasiv de deficite sociale si interpersonale manifestat prin dis
confort acut in relaţii şi reducerea capacităţii de a stabili relaţii intime, precum
şi prin distorsiuni cognitive şi de percepţie, si excentricităţi de c omportament,
incepand precoce in perioada adultă si prezent intr -o varietate de contexte,
după cum este indicat de cinci (sau mai multe) dintre următoarele:
(1) idei de referinţă (excluzand ideile delirante de referinţă);
(2) gandire magică sau credinţe stranii ca re influenţează comportamentul şi
sunt incompatibile cu normele subculturale (de ex., superstiţiozitate,
credinţă in clarviziune, telepatie ori in cel de al „şaselea simţ"; la copii şi
adolescenţi, fantezii şi preocupări bizare);
(3) experienţe perceptive insolite, incluzand iluzii corporale;
(4) gandire şi limbaj bizar (de ex., limbaj vag, circumstanţial, metaforic,
supraelaborat sau stereotip);
(S)suspiciozitate sau ideaţie paranoidă;
(6) afect inadecvat sau coarctat;
(7) comportament sau aspect bizar, excentric sau part icular;
(8) lipsa de amici sau confidenţi apropiaţi, alţii decat rude de gradul l;
(9) anxietate socială excesivă care nu diminua odată cu familiarizarea si tinde
a fi asociată mai curand cu temeri paranoide decat cu judecăţi negative
despre sine.
B. Nu survine exclusiv in cursul schizofreniei, al unei tulburări afective cu ele
mente psihotice, al" altei tulburări psihotice ori al unei tulburări de
dezvoltare pervasivă.
Notă: Dacă criteriile sunt satisfăcute anterior debutului schizofreniei, se adaugă
„premorbid", de ex., „Tulburare de personalitate schizotipală (premorbid)".
Tulburările de personalitate din grupa B
Criteriile de diagnostic pentru
301.7 Tulburarea de Personalitate Antisocială
A. Există un pattern pervasiv de desconsiderare şi violare a drepturilor altora
apărand de la etatea de 15 ani, ca indi cat de trei (sau mai multe) dintre
următoarele:
(1) incapacitate de a se conforma normelor sociale in legătură cu comporta
mentele legale, indicată de comiterea repetată de acte care constituie
motive de arest;
(2) incorectitudine, indicată de minţitul repetat, uz ul de alibiuri, manipularea
altora pentru profit sau plăcere personală;
(3) impulsivitate sau incapacitate de a plănui dinainte;
(4) iritabilitate si agresivitate, indicate de luptele sau atacurile corporale
repetate;
(5) neglijenţă nesăbuită pentru siguranţa sa sau a altora;
(6) iresponsabilitate considerabilă, indicată prin incapacitatea repetată de a avea
un comportament consecvent in muncă ori de a-si onora obligaţiile financiare;
(7) lipsa de remuscare, indicată prin a fi indiferent ori a justifica de ce a făcut
să sufere ori a maltratat sau a furat de la altul.
B. Individul este in etate de cel puţin 18 ani.
C. Există proba unei tulburări de conduită (vezi pag. 98) cu debut inainte de 15 ani.
D. Comportamentul antisocial nu survine exclusiv in cursul schizofreniei ori al
unui episod maniacal.
Criteriile de diagnostic pentru
301.83 Tulburarea de Personalitate Borderline
A. Un pattern pervasiv de instabilitate a relaţiilor interpersonale, imaginii de
sine si afectelor, si impulsivitate marcată, incepand precoce in perioada
adultă şi prezent intr-o varietate de contexte, ca indicat de cinci (sau mai
multe) dintre următoarele:
(1) eforturi disperate de a evita abandonul real sau imaginar. Notă: Nu include
comportamentul suicidar sau automutilant, care figurează la criteriul 5;
(2) Un pattern de relaţii interpersonale intense şi instabile caracterizat prin
alternare intre extremele de idealizare şi devalorizare;
(3) perturbare de identitate: imagine de sine sau conştiinţă de sine marcat şi
persistent instabilă;
(4) impulsivitate in cel puţin două domenii care sunt potenţial autoprejudi -
ciante (de ex., cheltuieli, sex, abuz de o substanţă, condus imprudent,
mancat compulsiv. Notă: Nu include comportamentul suicidar sau
automutlilant, care figurează la cr iteriul 5;
(5) comportament, gesturi sau ameninţări recurente de suicid ori compor
tament automutilant;
(6) instabilitate afectivă datorată unei reactivităţi marcate a dispoziţiei (de
ex., disforie episodică intensă, iritabilitate sau anxietate durand de
regulă cateva ore şi numai rareori mai mult de cateva zile);
(7) sentimentul cronic de vid;
(8)manie intensă, inadecvată ori dificultate in a controla mania (de ex., mani
festări frecvente de furie, stare coleroasă permanentă, bătăi repetate);
(9) ideaţie paranoidă sau simptome disociative severe, tranzitorii, in legătură cu stresul.
Criteriile de diagnostic pentru
301.50 Tulburarea de Personalitate Histrionică
Un pattern pervasiv de emotionalitate excesivă si de căutare a atenţiei,
incepand precoce in perioada adu ltă si prezent intr-o varietate de contexte,
după cum este indicat de cinci (sau mai multe) dintre următoarele
(1) este incomodat in situaţiile in care nu se află in centrul atenţiei,
(2) interacţiunea cu altn este caracterizată adesea prmtr -un comportament
seducător sau provocator sexual inadecvat,
(3) prezintă o schimbare rapidă si o expresie superficială a emoţiilor,
(4) uzează in mod constant de aspectul fizic pentru a atrage atenţia asupra sa,
(5) are un stil de a vorbi extrem de impresionistic si lipsit de detalii,
(6) manifestă autodramatizare, teatralism, si o expresie exagerată a emoţiilor,
(7) este sugestionabil, adică uşor de influenţat de altn sau de circumstanţe,
(8) consideră relaţiile a fi mai intime decat sunt in realitate
Criteriile de diagnostic pentru
301.81 Tulburarea de Personalitate Narcisistică
Un pattern pervasiv de grandoare (in fantezie si comportament), necesitatea
de admiraţie si lipsa de empatie, incepand precoce in p erioada adultă şi
prezent intr-o varietate de contexte, după cum este indicat de cinci (sau mai
multe) dintre următoarele:
(1) are un sentiment grandios de auto i m portantă (de ex., işi exagerează rea
lizările şi talentele, aşteaptă să fie recunoscut ca super ior fără realizări
corespunzătoare);
(2) este preocupat de fantezii de succes nelimitat, de putere, strălucire,
frumuseţe sau amor ideal;
(3) crede că este „aparte" şi unic şi poate fi inţeles numai de, ori trebuie să se
asocieze numai cu, alţi oameni (sau institu ţii) speciali ori cu status inalt;
(4) necesită admiraţie excesivă;
(5) are un sentiment de indreptăţire, adică pretenţii exagerate de tratament
favorabil special ori de supunere automată la dorinţele sale;
(6) este exploatator interpersonal, adică profită de alţii sp re a-şi atinge
propriile scopuri;
(7) este lipsit de empatie: este incapabil să recunoască sau să se identifice cu
sentimentele şi necesităţile altora;
(8) este adesea invidios pe alţii sau crede că alţii sunt invidioşi pe el;
(9) prezintă comportamente sau atitudini arogante, sfidătoare.
Tulburările de Personalitate din Grupa C
Criteriile de diagnostic pentru
301.82 Tulburarea de Personalitate Evitantă
Un pattern pervasiv de inhibiţie socială, sentimente de insuficienţă şi
hipersensibilitate la evaluare negativă, incepand precoce in perioada adultă şi
prezent intr-o varietate de contexte, după cum este indicat de patru (sau mai
multe) dintre următoarele:
evită activităţile profesionale care implică un contact interpersonal
semnificativ, din cauza fricii de critică, dezaprobare sau rejecţie;
nu doreşte să se asocieze cu alţi oameni decat dacă este sigur că este apreciat;
manifestă reţinere in relaţiile intime din cauza fricii de a nu se face de
ras ori de a nu fi ridiculizat;
este preocupat de faptul de a nu fi criticat sau rejectat in situaţii sociale,
este inhibat in situaţii interpersonale noi din cauza sentimentelor de
inadecvare;
se vede pe sine ca inapt social, inatractiv personal ori inferior altora;
refuză să-şi asume riscuri personale sau să se angajeze in orice activităţi
noi din cauza faptului că acestea l -ar putea pune in dificultate.
Criteriile de diagnostic pentru
301.6 Tulburarea de Personalitate Dependentă
O necesitate excesivă şi pervasivă de a fi tutel at, care duce la un comportament
submisiv şi adeziv şi la frica de separare, şi care incepe precoce in perioada
adultă şi este prezent intro varietate de contexte, după cum este indicat de
cinci (sau mai multe) dintre următoarele:
are dificultăţi in a lua decizii comune fără o cantitate excesivă de consilii
şi reasigurări din partea altora;
necesită ca alţii să-şi asume responsabilitatea pentru cele mai importante
domenii ale vieţii lui;
are dificultăţi in a-şi exprima dezacordul faţă de alţii din cauza fricii de a nu
pierde suportul sau aprobarea. Notă: Nu implică frica reală de retribuţie;
are dificultăţi in a iniţia proiecte ori a face ceva singur (din cauza lipsei
de incredere in judecata sau capacităţile sale, mai curand deca t din cauza
lipsei de motivaţie sau de energie);
merge foarte departe spre a obţine solicitudine şi suport de la alţii, pană
la punctul de a se oferi voluntar să facă lucruri care sunt neplăcute;
se simte incomodat sau lipsit de ajutor cand rămane singur din cauza
fricii exagerate de a nu fi in stare să aibă grijă de sine;
caută urgent altă relaţie drept sursă de solicitudine şi suport cand o
relaţie stransă se termină;
este exagerat de preocupat de frica de a nu fi lăsat să aibă grijă de sine.
Criteriile de diagnostic pentru
301.4 Tulburarea de Personalitate Obsesivo -Compulsivă
Un pattern pervasiv de preocupare pentru ordine, perfecţionism şi control
mental şi interpersonal in detrimentul flexibilităţii, deschiderii şi eficienţei,
incepand precoce in perioada adultă şi prezent intr -o varietate de contexte,
după cum este indicat de cel puţin patru (sau mai multe) dintre următoarele:
(1)este preocupat de detalii, reguli, liste, ordine, organizare sau planuri, in
aşa măsură că obiectivul major al activităţii este pierdut;
prezintă perfecţionism care interferează cu indeplinirea sarcinilor (de
ex., este incapabil să realizeze un proiect, deoarece nu sunt satisfăcute
standardele sale extrem de stricte);
este excesiv de devotat muncii şi productivităţii, mergand pană la exclu
derea activităţilor recreative şi a amiciţiilor (nejustificată de o necesitate
economică evidentă);
este hiperconştiincios, scrupulos ş i inflexibil in probleme de moralitate,
etică sau valori (fapt nejustificat prin identificare culturală sau religioasă);
este incapabil să se debaraseze de obiecte uzate sau inutile, chiar cand
acestea nu au nici o valoare sentimentală;
refuză să delege sarcini sau să lucreze cu alţii in afară de cazul cand
aceştia se supun exact modului lui de a face lucrurile;
adoptă un stil avar de a cheltui, atat faţă de sine cat şi faţă de alţii, banii
fiind văzuţi ca ceva ce trebuie strans pentru eventua le catastrofe;
prezintă rigiditate şi obstinaţie.
Criteriile de cercetare pentru Tulburarea
de Personalitate Depresivă
A. Un pattern pervasiv de cogniţii si comportamente depresive incepand precoce
in perioada adultă şi prezent intr -o varietate de contexte, după cum este
indicat de cinci (sau mai multe) dintre următoarele:
dispoziţia habituală este dominată de tristeţe, disperare, dezgust, dezo
lare, nefericire;
ideea de sine se centrează pe convingerile de insuficienţă, inutilitate si
stimă de sine scăzută;
este critic, acuzator şi depreciativ faţă de sine;
este ruminativ şi dispus la aprehensiune;
este negativist, critic şi intransigent faţă de alţii;
este pesimist;
este inclinat spre sentimente de culpă sau remuşcare.
B. Nu survine exclusiv in cursul episoadelor depresive majore si nu este expli
cată mai bine de tulburarea distimică.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu